Archive for the ‘Uncategorized’ Category

Comemorare Esbjörn Svensson: E.S. în afara E.S.T.

Thursday, June 16th, 2011

Sunt un om bizar și irațional, cu puncte de vedere bizare și iraționale, iar moartea n-a fost un subiect evitat de mine, ci, o bună perioadă, de mare însemnătate. La întâmplarea unor nenorociri, au existat cei care, amintindu-și de ideile mele nonconformiste și de cât de mult i-am putut enerva cu ele (sau chiar cât de incapabil emoțional sunt), au ținut să-mi spună câte prostii am putut să debitez și să-mi deschid ochii la cum și prin ce trece lumea. De atunci (a nu se înțelege, din cauza asta) mi-am uitat definițiile și însemnările prin sertare. Iar acum trei ani, vestea morții lui Esbjörn Svensson mi-a trezit eludata-mi reacție umană și tulburătoare. M-a îndoliat, precum nicicând altcândva.

Mă încadrez într-un fanbase al unor artiști vechi care nu mai sunt sau, neîntârziat, nu vor mai fi printre noi. Dar cu E.S. a fost altfel, chiar dincolo de vârsta sa ori de cât de mult sens a avut accidentul. Nu mulți îți sunt artisții favoriți și nu periodic se întâmplă să-i pierzi. Mai tragic este sentimentul muzicii care s-a stins. În 15 ani de muzică – muzici! – tot mai scindată și vremelnică, agățându-se tot mai mult de momente rare de inspirație, parcursul incredibil de unitar, logic și tot mai spectaculos și mai special al Trio-ului a marcat, paradoxal, o generație întreagă.

Dacă nu aș simți o ușoară doză de marketing și viciere în post-producția ultimului lor album, Leucocyte (lansat la trei luni de la moartea lui Svensson) – prin titlul sugestiv, grafica de album ce se dezintegrează și nume de piese fatidice (”Premonition”, ”Ad Mortem”), aș crede că este expresia profundă a ceva. Niciodată E.S.T. nu au dat semne serioase de preschimbare, în afară unui (nu-)jazz dorit a fi tot mai personalizat și tot mai briliant; deodată, produseseră avangardă, improvizație pură, plină de angoasă sau freamăt în locul exultării și a sclipitorului, foarte încărcată și intricată; bizară și irațională. Și nu în ultimul rând, suna a apogeu; și, sub influența sorții lui Esbjörn, a cântec de lebădă.

(more…)

Difficult Listening Hour

Saturday, December 25th, 2010

Nu este nimic în neregulă cu radioul dumneavoastră. Nu încercați să schimbați frecvența. Noi controlăm transmisiunea…

N-am venit să vă colind de sărbători, sunt mai mult un Grinch sadic și pe jumătate nebun. În funcție de percepție, vor fi justificate în continuare experimente muzicale și exprimări radicale din ultima jumătate de secol, însă la fel de bine ele pot fi capetele de acuzare întru condamnarea acelorași demersuri. Dar mai bine să nu facem un scop din asta acum. Sunt greu de spicuit puncte tari și slabe, se supune cu siguranță încercării (cu un hazard al primei impresii ce trebuie ocolit) o muzică imposibil de parcurs într-o perioadă rezonabil de compactă, o artă deseori indiferentă gusturilor comune, standardelor conservate și sentimentelor personale.

Scriind și dintr-un motiv personal, îmi rezum un an concentrat pe muzică electronică, electro-acustică sau, poate mai simplu de gândit, avangardă sonoră, experiență ce s-ar putea la fel de bine să se prelungească sau să mi se pară că a ajuns la un punct în care nu mai pot fi impresionat așa de mult – așadar, anul deschiderii totale către muzica modernă, ori, din moment ce s-a precizat că depinde de perspectivă, al unui foarte ciudat puseu de meloman.

(more…)

Petrecere cu manele la Paris

Sunday, June 27th, 2010

Nu ştiu cât de familiară vă e tradiţia asta franţuzească, dar eu am început deja să empatizez. Umblă vorba că în centrele universitare – cum ar fi Poitiers – e un bairam continuu, de proporţii legendare. Cât am fost acolo, n-am prins mare lucru. Altfel, în nord, e cam aşa: odata la câteva săptămâni, tineretul fraternizează cu spor şi cu elan înghesuiţi la garsonieră; neapărat vineri noaptea, neapărat muzică dată la maximum, tropăit şi, mai ales, de nelipsit din definiţie, cu urlat şi chiuit. Climaxul e atins pe la 3 dimineaţa, iar stingerea se dă la 4. Cu sfinţenie. O destrabălare foarte cuviincioasă, cu notiţă lăsată la intrare de cu dimineaţă:

“Dragi vecini,

diseară voi fi gazda unei petreceri. Îmi cer în avans scuze pentru deranjul pe care vi-l vom provoca, şi vă rugăm să ne atrageţi atenţia când întrecem măsura. Sunteţi invitaţi să luaţi parte, vă aşteptăm cu drag.

Cutare.”

Un echivalent civilizat al petrecerii cu manele? Eu aşa le zic, un fel de alint pervers. Am pierdut multe ore de noapte din cauza lor, mai ales cand am avut vecini deasupra studenţi. Şi totuşi, îmi sunt simpatice. Sunt… altfel. Iar manelele sunt mai bune. :)

(more…)

Crăciun fericit!

Thursday, December 24th, 2009

Ceva frumos filmat de mine acum doi ani; deschideţi cu încredere.

Cu drag,

a.

Hello world!

Tuesday, August 25th, 2009

Welcome to WordPress. This is your first post. Edit or delete it, then start blogging!

Comentariul editorului: Post-ul asta aici rămâne! Că doar primul comentariu nu-i de ici, de colo. E un fel de botez :)

Multzam Lxnch!